FIlm Bun la Moinești| “Într-o comunitate normală, trebuie să existe și cultură”

Festivalul Film Bun a adus la Moinești patru producții românești de top

25-27 octombrie 2019: Irina-Margareta Nistor, Vivi Drăgan Vasile, Ion Sapdaru și Virgiliu Mărgineanu au povestit moineștenilor despre viața filmelor

Prima ediție a festivalului Film Bun de la Moinești a avut loc în perioada 25-27 octombrie, la Centrul Cultural Lira. În prezența invitaților speciali, Irina-Margareta Nistor, Vivi Drăgan Vasile, Ion Sapdaru și Virgiliu Mărgineanu, publicul cinefil a vizionat Moromeții, Moromeții 2, Afacerea Est, Nuntă în Basarabia și Chuck Norris vs Comunism.

În jur de 500 de spectatori au participat la festivalul ce pune în prim-plan producțiile românești îndrăgite de public, dar și de critici. Selecția filmelor a fost realizată de Irina-Margareta Nistor, iar ediția  – susținută de Primăria Municipiului Moinești. 

“Într-o comunitate normală, trebuie să existe și cultură. Alături de sport, investiții, cultura este un punct forte pentru cetățeni, de aceea, mereu i-am invitat să fie alături de mine. Nu pot să critic pe altcineva, nici să le spun să-mi urmeze exemplul, dar eu mă simt bine că pot face asta pentru comunitatea pe care o reprezint și cred că este o normalitate”, a precizat Valentin Vieru, primarul Municipiului Moinești.

În prima zi de festival, directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile a povestit spectatorilor despre Moromeții: „Mi se pune adesea întrebarea De ce ai ales alb-negru?, așa că la Cluj am răspuns exact cu replica personajului Nilă din film Ca să se mire proștii. Dar vă întreb pe dumneavoastră dacă l-ați fi văzut color. Alb-negru, față de color, are o anumită noblețe, e viața fotografiată”. Invitatul a spus că mereu s-a simțit în largul său în contextul vieții de la țară și că, în cele patru luni de filmare s-au întâmplat lucruri frumoase. 

Irina-Margareta Nistor: „Mi-am dorit ca astăzi, în mod special, să fie proiectat Moromeții, tocmai pentru că era ziua Regelui.”

Vivi Drăgan Vasile a spus că a fost pentru prima dată când vede în aceeași zi, legat, ambele producții Moromeții și Moromeții 2.  Despre lucrul la Moromeții 2, Vivi Drăgan Vasile a povestit: „Pentru a recrea imaginea Bucureștiului de atunci, au fost multiplicate imagini, a fost șters tot ceea ce nu era în concordanță din punct de vedere arhitectonic”. Directorul de imagine al Moromeților a mai precizat că, spre surprinderea tuturor, filmul a făcut un număr incredibil de spectatori, în jur de 180 de mii, ceea ce este fantastic pentru un film  românesc. A fost oarecum prima formă de relansare a filmului. „Din vechiul film au rămas patru componente: eu, Stere Gulea, Florin Zamfirescu și casa pe care am reconstruit-o”, a povestit Vivi Drăgan Vasile. 

Ziua de sâmbătă, a adus pe marele ecran producția Afacerea Est, în regia lui Igor Cobileanski. Invitat special a fost actorul Ion Sapdaru. Irina-Margareta Nistor a precizat că e un film care îți face întotdeauna plăcere: „Personajele sunt nostime și dau dovadă de un umor de calitate. E un film de weekend”, a mai spus vocea filmelor.

Ion Sapdaru a spus că filmul a fost plimbat prin întreaga regiune Moldovei și, desigur, în Republica Moldova. Cea mai frecventă întrebare despre film se referă la secvența cu pipeta, la care Ion Sapdaru a spus: „Sistemul Pipeta este, desigur, o legendă urbană. Nu trebuie încercat acasă”. Comedia a stârnit publicul de la Moinești la râsete și aplauze, iar Ion Sapdaru și-a amintit că așa a fost întreg proiectul: „Este nostim faptul că până și regizorul râdea și eram nevoiți să întrerupem din când în când filmările”.

   A doua proiecție de sâmbătă a fost cea a filmului Nuntă în Basarabia, prima producție basarabeano-română, în regia lui Nap Toader și producția lui Virgiliu Mărgineanu. Invitatul special a fost producătorul Virgiliu Mărgineanu, care a povestit că în 2009, regizorul Nap Toader a riscat și a venit la Chișinău pentru a face filmul: „A fost, până la urmă, o dorință imensă a întregii echipe de a se realiza filmul”.

Duminică, moineștenii au vizionat Chuck Norris vs Comunism, după proiecția căruia Irina-Margareta Nistor a spus despre cum traducea și dubla filmele străine. Publicul și-a amintit, nostalgic, despre proiecțiile care aveau loc cu acele filme de dinainte de ‘89 chiar în cadrul actualului Cinematograf Lira din oraș. 

Film Bun este o producție a Asociației Artis Iași, prin Serile Filmului Românesc

Partener media principal: Europa FM

Parteneri media: Agerpres, Radio România Cultural, Radio Iași, VIVA FM, Ziarul de Iași

Iași FUN, Evenimentul Regional al Moldovei, Antena 3, Zile și Nopți Iași, TVR Iași, Movienews.ro, Iași TV LIFE, TELE M, Deșteptarea.

Echipa SFR aduce Festivalul Film Bun la Moinești

25-27 octombrie 2019: invitați speciali vin la Cinema Lira din Moinești, pentru a vedea și a discuta filme cu publicul cinefil

Prima ediție a festivalului Film Bun de la Moinești se desfășoară în perioada 25-27 octombrie, la Centrul Cultural Lira. În prezența invitaților speciali, Irina-Margareta Nistor, Vivi Drăgan Vasile, Ion Sapdaru și Virgiliu Mărgineanu, publicul cinefil va putea viziona, pe marele ecran, cinci producții românești de top.

“Tristan Tzara are un desen în care include cifra 7! O aluzie la a 7-artă? Așa îmi place să cred, pentru că la Moinești există un cinema: Lira și un public bucuros și primitor pentru un weekend de filme bune cu Moromeții de dinainte și de după Revoluție, cu o Afacere Est, o Nuntă în Basarabia și o călătorie nostalgică, în trecut, alături  de… Chuck Norris!”, spune Irina-Margareta Nistor, Ambasador al festivalului Film Bun.

“Este cel de-al doilea an în care iubitorii de filme pot participa la un Festival de Film la Moinești, la Centrul Cultural Lira. Ne amintim cu plăcere experiența festivalului de film de anul trecut (an Centenar, deci film istoric) și invitații celebri care ne-au onorat cu prezența: Mihai Șora, Ileana Popovici, Irina-Margareta Nistor.

Anul acesta, suntem la a doua experiență cinematografică, dar prima ediție sub numele de Film Bun la Moinești cu care sperăm să putem continua mult timp de acum înainte.

Așadar, o ediție cu filme de comedie, dar și cu filme având teme sociale, premiate la nivel național și internațional, iar unele dintre ele considerate de critici ca fiind cele mai bune filme românești, precum filmul Moromeții. Vă așteptăm cu drag, cu invitați speciali și cu filme bune la Festivalul Film Bun la Moinești, în perioada 25-27 octombrie 2019. Vizionare plăcută!”,  a menționat Valentin Vieru, Primarul municipiului Moinești.

“Colaborarea cu echipa de la Moinești ne demonstrează că putem organiza evenimente culturale de top și că putem face dialog pe baza filmului românesc și acolo unde oamenii le așteaptă. Întâlnirile cu publicul la Cinema Lira sunt cu totul speciale și abia așteptăm să continuăm dialogul prin film”, precizează Andrei Giurgia, Directorul Festivalului Serile Filmului Românesc, prin care se realizează Film Bun.

Ce se va întâmpla în cele trei zile de festival la Moinești

Vineri, 25 octombrie 2019

16:00 – Moromeții (regia: Stere Gulea)

Invitați: Vivi Drăgan Vasile (director de imagine), Irina-Margareta Nistor (Ambasador festival)

20:00 – Moromeții 2 (regia: Stere Gulea)

Invitați: Vivi Drăgan Vasile (director de imagine), Irina-Margareta Nistor (Ambasador festival)

Sâmbătă, 26 octombrie 2019

16:00 – Afacerea Est (regia: Igor Cobileanski)

Invitați: Ion Sapdaru (actor), Irina-Margareta Nistor (Ambasador festival)

19:00 – Nuntă în Basarabia (regia: Nap Toader)

Invitați: Virgiliu Mărgineanu (producător), Irina-Margareta Nistor (Ambasador festival)

Duminică, 27 octombrie 2019

12:00 – Chuck Norris vs Communism (regia: Ilinca Călugăreanu)

Invitat: Irina-Margareta Nistor (Ambasador festival, protagonistă)

DESPRE MOINEȘTI

Aşa cum apare astăzi, localitatea s-a format din vechiul sat Moineşti și a fost menţionat din 1437, fiind situat în zona Pârâului Moineşti.

La Moinești s-a născut Tristan Tzara, scriitorul care a conceput manifestul mişcării ce a vrut să răspundă absurdului prin absurd, propovăduind manifestarea revoltei mai mult prin provocare decât prin idei estetice. Tristan Tzara s-a mutat la Paris cu intenţia de a lansa dadaismul în capitala europeană a culturii.

Ca bogăţie spirituală, municipiul Moineşti este şi “depozitarul” câtorva lăcaşuri de cult importante: Catedrala Naşterii Maicii Domnului, Biserica “Sfânta Cuvioasă Parascheva”, atestată ca monument istoric din anul 1676, Biserica “Sfinţii Voievozi”, construită în 1850, Biserica “Sfântul Gheorghe”, 1860, dar şi Biserica “Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon”, unica biserică din lemn în stil maramureşean din Episcopia Bacăului şi Romanului.

Partener media principal: Europa FM

Parteneri media: Agerpres, Radio România Cultural, Radio Iași, VIVA FM, Ziarul de Iași

Iași FUN, Evenimentul Regional al Moldovei, Antena 3, Zile și Nopți Iași, TVR Iași, Movienews.ro, Iași TV LIFE, TELE M, Deșteptarea.

Intrarea le proiecții este liberă, în limita locurilor disponibile

Informații despre invitați, filme & program: https://festivalsfr.ro/filmbun/.

SFR Timișoara: Peste 1.300 de spectatori au participat la prima ediție în inima Banatului

Festivalul leagă Iașul de Timișoara, în lipsa autostrăzii, prin cultură

Trei seri de film și spectacole cinematografice au pulsat în inima Banatului, prin Festivalul Serile Filmului Românesc (SFR). Festivalul a avut ediția inaugurală între 13 și 15 septembrie 2019, în incinta Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara. Invitatul special al ediției a fost actorul Vlad Ivanov, care a primit distincția SFR pentru Excelență în cinematografia românească și internațională. 

Timișorenii au avut parte de o premieră mult așteptată – filmul La Gomera, de Corneliu Porumboiu, care a adunat peste 300 de cinefili. 

Un punct important din festival a fost dezbaterea Balanța culturii în România, cu Vlad Ivanov, Ada Lupu, Simona Neumann, Andrei Giurgia și Irina-Margareta Nistor. 

Dezbatere SFR Timișoara: Balanța culturii în România

“Spunea Serghei Loznitsa că el face filme pentru că are de spus ceva. Noi, actorii, nu facem teatru sau filme stând cu toții într-o sufragerie mare, spunând că suntem buni. Nu, noi facem teatru și filme pentru public, pentru feedback. Nu există bucurie mai mare pentru un actor decât, la sfârșitul spectacolului – nu neapărat aplauzele, ci oameni care stau în sală, buimăciți total de ceea ce s-a întâmplat pe scenă. Eu, însumi, ca actor, am pățit, stând în sală – am trăit această senzație absolut fantastică. Nu m-am ridicat jumătate de oră după ce am văzut spectacolul Gaudeamus, de la operă al lui Lev Dodin. Am simțit că am luat parte la un miracol. Pentru asta facem teatru și film, de asta se numește comunitate. Altfel, ne-am face cu toții călugări, ne-am duce în munți, am fi o țară de chilii. Nu, trăim în comunitate și comunitatea înseamnă comunicare. Cultura e o formă de comunicare, o formă de a-ți intra cineva în suflet cu o idee, cu o emoție, de a te transforma continuu, de a nu sta mereu într-un loc așa și a bălti sub tine, cu toate lucrurile din sufletul tău. Era în Nikos Kazantzakis, în Raport către El Greco, ceva foarte frumos: <Ce contează este drumul către vârful muntelui, dacă vom ajunge sau nu, este numai treaba lui Dumnezeu. Drumul este treaba noastră aici, pe pământ>”, a spus actorul Vlad Ivanov

Simona Neumann (Președinta Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021) a povestit despre planurile și proiectele pentru care timișorenii ar trebui să se implice, dar și despre bugete, finanțări și birocrație, precizând că este una dintre cele mai mari probleme la lansarea proiectelor culturale. 

Ada Lupu (Directorul Teatrului Național “Mihai Eminescu” Timișoara) a povestit despre bugetul instituției de cultură, despre provocări și despre importanța înțelegerii faptului că de la educație pornește un anumit atașament față de teatru, film sau altă formă de cultură. De altfel, ca noutate, teatrul timișorean va avea primul proiect de translare a spectacolelor, apropo de era tehnologiei și a digitalului. 

Irina-Margareta Nistor (Ambasador SFR) a moderat dezbaterea, precizând despre importanța unei idei care să fie susținută, în care să creadă cei ce îi dau viață ca proiect cultural, așa cum festivalul SFR a crescut, dintre studenți, ajungând un proiect bun de exportat și în afara Iașului.

Andrei Giurgia (Directorul SFR) a precizat, pe scurt, despre tot efortul pe care trebuie să-l depui, ca organizator de evenimente culturale, pentru a trece de birocrație și pentru a te putea concentra pe definirea produsului, implementarea și promovarea acestuia, tocmai pentru a face parte din identitatea culturală a unui oraș. 

Maria, inima României – un documentar ca un tribut adus personalității Reginei Maria

Maria, inima Românieidocumentarul ce a adunat peste 250 de spectatori, a stârnit reale simpatii printre cinefilii de toate vârstele. Producătorul Dan Drăghicescu a precizat că în toamnă va începe un turneu prin țară, cu filmele Războiul Regelui și Maria, inima României, ambele realizate în condiții de excepție, ca un tribut adus Familiei Regale a României și istoriei acesteia. Irina-Margareta Nistor a menționat despre cât de importantă este calitatea documentarelor, a imaginii și a sunetului, pentru că sunt recompuse din fragmente de arhivă greu de găsit și dificil de editat. “Când este vorba despre filme de lungmetraj, colorizarea trebuie făcută gradat. Sunt scene în care nuanțele de alb-negru conferă greutate”, a precizat criticul de film. 

De asemenea, Irina-Margareta Nistor, o regalistă convinsă, a spus că multe tinere și-au dorit să devină medici, să păstreze din grija și bunătatea Reginei Maria, cunoscând personalitatea Majestății Sale, prin felul în care se apropia de răniții de pe front și iubea poporul român. 

Dincolo de filme, timișorenii au avut parte de un spectacol-lectură unic: “France Gall: Păpușa de sunete”, cu Laura Vasiliu, Irina-Margareta Nistor, Maria Petrescu, produs de Radu Rădescu. “Spectacolul a fost o bună ocazie de a cunoaște personalitatea lui France Gall, despre care doar am auzit, nu am știut că a avut un asemenea destin tulburător. Cred că avem cu toții ceva de învățat și că anumite spectacole ne lasă cu multe întrebări după, ceea ce e bine”, a spus Laura, o spectatoare din Timișoara.

Vlad Ivanov – un actor pentru România fiecăruia dintre noi

În ultima seară a Festivalului SFR, actorul Vlad Ivanov a primit distincția Festivalului SFR, în semn de recunoștință și reverență pentru excelența în cinematografie și pentru faptul că reprezintă România pe plan internațional prin cinematografie.  „Mă  încearcă un sentiment pe cât de puternic, pe atât de frumos. Îmi vine să întind ambele mâini către echipa SFR, către Irina-Margareta Nistor, către dumneavoastră, și să scot toată fericirea și să v-o dăruiesc pentru că m-am simțit minunat la Timișoara. Pur și simplu, îmi vine foarte greu să mă despart de dumneavoastră, de echipa asta minunată, de tinerii aceștia care ne dau atâta energie”, a spus Vlad Ivanov în încheiere. 

În cadrul serii de Gală, actorul Adrian Păduraru a adus în fața publicului un spectacol cu totul special, cu interacțiune cu publicul și momente filmice. De altfel, spectacolul reamintește oamenilor despre bucuriile vieții, despre cât de important este să “culegem fericire”.

În aceeași seară, filmul Moromeții 2 a fost vizionat de peste 250 de spectatori. Irina-Margareta Nistor a povestit detalii din culisele Moromeților lui Stere Gulea, făcând o paralelă frumoasă între rolul interpretat de Victor Rebengiuc și cel al lui Horațiu Mălăele. “Personajul a ieșit extraordinar, fără să ne facă să ne gândim tot timpul la personajul interpretat de Victor Rebengiuc. Mai mult decât atât, Victor Rebengiuc a fost invitat la o vizionare și când s-a terminat, s-a ridicat în picioare și s-a înclinat în fața lui Horațiu Mălăele. Ceea ce mi s-a părut un gest extraordinar de frumos între doi actori foarte mari”, și-a amintit Irina-Margareta Nistor. 

De asemenea, Ambasadorul SFR a precizat că se lucrează la Moromeții 3.

Festivalul SFR este organizat de Asociația ARTIS, din 2010. Ediția-pilot de la Timișoara este organizată de ARTIS & Iulius Town. 

La Gomera, premieră la SFR Timișoara, cu peste 300 de spectatori

Festivalul SFR la Timișoara: Peste 300 de spectatori au văzut, în premieră, “La Gomera”

Dezbaterea despre balanța culturii – un pas necesar de dialog despre investiții pe termen lung

Festivalul Serile Filmului Românesc (SFR) a avut inaugurarea la Timișoara, în incinta Iulius Town, vineri, 13 septembrie 2019. Irina-Margareta Nistor, Vlad Ivanov și Andrei Giurgia au precizat despre importanța unui festival de film pentru orașele României rămase fără cinematografe, în ciuda faptului că regizorii și actorii români obțin performanțe și recunoaștere internațională. “Ne-am dorit de la ediția a treia a festivalului SFR, să ajungem la Timișoara, dar pentru că nu avem o autostradă, ne-a fost mai greu să realizăm asta. Însă, acum, am reușit să facem o punte culturală între Iași și Timișoara. Organizarea unor festivaluri de film, nu doar românesc, vine ca un semnal de alarmă spre a investi în cinematografele și în cultura din România”,  a precizat Andrei Giurgia, Directorul SFR.

“Ne-am gândit să aducem în premieră, aici, la Timișoara și documentarul Maria, inima României. Este un documentar pentru care John Florescu a căutat materiale în toată lumea, iar în film putem auzi chiar vocea Reginei Maria”, a precizat  Irina-Margareta Nistor, Ambasador SFR. 

Gala de deschidere cu premiera națională “La Gomera” – peste 300 de timișoreni au văzut filmul și au stat la un dialog cu echipa filmului 

Premiera celui mai așteptat film românesc al momentului, “La Gomera”, regizat de Corneliu Porumboiu, a avut loc în prezența a peste 300 de timișoreni. La seara de gală au participat regizorul Corneliu Porumboiu, actorii Vlad Ivanov, Rodica Lazăr, Julieta Szönyi. După film, a urmat un dialog cu publicul despre film, producție și despre abordarea comunicării prin fluierături – El Silbo.  

De asemenea, actrița Julieta Szönyi a povestit despre tinerețea petrecută în cinematografie, cu un gust amar. “A fost o mare bucurie să joc în film. Corneliu Porumboiu știe ce să ceară, cum să ceară și să obțină ce vrea”, a subliniat actrița. 

Dezbatere SFR Timișoara: Balanța culturii în România

“Spunea Serghei Loznitsa că el face filme pentru că are de spus ceva. Noi, actorii, nu facem teatru sau filme stând cu toții într-o sufragerie mare, spunând că suntem buni. Nu, noi facem teatru și filme pentru public, pentru feedback. Nu există bucurie mai mare pentru un actor decât, la sfârșitul spectacolului – nu neapărat aplauzele, ci oameni care stau în sală, buimăciți total de ceea ce s-a întâmplat pe scenă. Eu, însumi, ca actor, am pățit, stând în sală – am trăit această senzație absolut fantastică. Nu m-am ridicat jumătate de oră după ce am văzut spectacolul Gaudeamus, de la operă al lui Lev Dodin. Am simțit că am luat parte la un miracol. Pentru asta facem teatru și film, de asta se numește comunitate. Altfel, ne-am face cu toții călugări, ne-am duce în munți, am fi o țară de chilii. Nu, trăim în comunitate și comunitatea înseamnă comunicare. Cultura e o formă de comunicare, o formă de a-ți intra cineva în suflet cu o idee, cu o emoție, de a te transforma continuu, de a nu sta mereu într-un loc așa și a bălti sub tine, cu toate lucrurile din sufletul tău. Era în Nikos Kazantzakis, în Raport către El Greco, ceva foarte frumos: <Ce contează este drumul către vârful muntelui, dacă vom ajunge sau nu, este numai treaba lui Dumnezeu. Drumul este treaba noastră aici, pe pământ>”, a spus actorul Vlad Ivanov

Simona Neumann (Președinta Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021) a povestit despre planurile și proiectele pentru care timișorenii ar trebui să se implice, dar și despre bugete, finanțări și birocrație, precizând că este una dintre cele mai mari probleme la lansarea proiectelor culturale. 

Ada Lupu (Directorul Teatrului Național “Mihai Eminescu” Timișoara) a povestit despre bugetul instituției de cultură, despre provocări și despre importanța înțelegerii faptului că de la educație pornește un anumit atașament față de teatru, film sau altă formă de cultură. De altfel, ca noutate, teatrul timișorean va avea primul proiect de translare a spectacolelor, apropo de era tehnologiei și a digitalului. 

Irina-Margareta Nistor (Ambasador SFR) a moderat dezbaterea, precizând despre importanța unei idei care să fie susținută, în care să creadă cei ce îi dau viață ca proiect cultural, așa cum festivalul SFR a crescut, dintre studenți, ajungând un proiect bun de exportat și în afara Iașului.

Andrei Giurgia (Directorul SFR) a precizat, pe scurt, despre tot efortul pe care trebuie să-l depui, ca organizator de evenimente culturale, pentru a trece de birocrație și pentru a te putea concentra pe definirea produsului, implementarea și promovarea acestuia, tocmai pentru a face parte din identitatea culturală a unui oraș. 

Autoglobus – transportatorul oficial al festivalului SFR Timișoara

Invitații primei ediții a festivalului Serile Filmului Românesc (SFR) la Timișoara vor fi întâmpinați la Aeroportul din Timișoara cu mașinile oferite de Autoglobus Timișoara. “Au fost foarte prompți și au răspuns solicitării noastre, în ediția-pilot a festivalului SFR. Ne ajută foarte mult să fim pe mâini bune pe drumuri festivaliere în inima Banatului. Considerăm această colaborare ca pe o promisiune că trebuie să revenim cu edițiile următoare”, precizează Andreea Cehan, Coordonator Logistică SFR.

Despre Autoglobus

Cu o tradiţie de peste 39 de ani în domeniul auto și un portofoliu de peste 40.000 de clienţi fizici și juridici, Autoglobus Timișoara și-a extins și îmbunătăţit în permanenţă activitatea pentru a răspunde cerințelor clienţilor și a oferi servicii de specialitate de cea mai înaltă calitate.

Istoria Autoglobus

“Suntem continuatorii unei tradiții de peste 39 de ani în furnizarea de servicii de specialitate auto, funcționând sub diverse nume juridice din iulie 1980: Dacia Service, Oltcit Service, Centrul Auto IATSA 2, Auto Cardo, și în prezent Autoglobus. În acest timp am reprezentat cu succes mai mulți constructori de automobile: Dacia, Oltcit, Daewoo, Mazda sau Saab. Astăzi avem onoarea să reprezentăm producătorii Chevrolet, Citroen, Dacia, Iveco, Renault și Opel”, transmit reprezentanții Autoglobus pe site-ul oficial.

Autoglobus este firmă auditată și autorizată RAR pentru executarea de lucrări mecanice, electrice și de caroserie, pentru majoritatea mărcilor auto existente în circulație în România.